...

Anaaaa…

19.02.2017

Ana are 23 ani. Ana e o copila subțire cu parul ondulat și ochi mari căprui. Ana fumează cam mult pentru vârsta ei. Ana o admira pe Lady Gaga. Spune că aceasta îi transmite anumite mesaje prin videoclipurile ei.
Ana este nepoata mea (prin alianță). Nu pot spune decât că este un copil…ratacit. Când era mica, la grădiniță, era prima care reținea și reda poeziile. Ana era prima și la școală, fără niciun ajutor din partea părinților. Dacă altcineva din clasa lua o nota mai buna sau o depășea, plângea până ajungea să vomite.
Ana suferea când părinții ei se certau. Erau certuri serioase, in care uitau de existența ei. Fugea la mine, tremura si-mi spunea: „E, ce sa le fac? Sunt părinții mei. Pe ăștia ii am.” Avea 12 ani când am auzit-o spunând asta. Tremura din tot corpul.
Ana desena frumos. Desene copilărești pe care și acum le am. Asta făceam noi de Crăciun. „Hai, mai desenează-l pe Moșu, E!”
Eu aveam o singura bucurie de Crăciun când Ana și sora ei erau mici, îmi plăcea să le fac cadouri de Crăciun și-mi plăcea bucuria lor când le despachetau. Îmi plăcea să contribui și eu pe lângă părinții lor.
Anei, când era mică, îi placea să mă vadă machindu-mă.„Dă-mi și mie cu ruj d-ala, E! Vreau sa am și eu buze ca ale tale!”. „Tu ești frumoasă așa cum ești! Ești un bobocel ce nu trebuie mânjit.” Îi răspundeam.
Ana a crescut. Ai ei considerau că e suficient de mare să se descurce singura in lumea asta mare. O lasau cu diferite colege, in vacanta, la mare, la munte, etc. Voi ați verificat cu cine merge?” Îi întrebăm pe părinții ei. „Ei, se descurca ea.”
Ana a intrat cu 8 la Călinescu. Nu e mare brânză sau vreun liceu de elita. Ana, in schimb, a învățat pentru nota aia. A intrat pe bune, fără meditații.
Mereu aveam discuții cu ea despre „distracții”. ‘Cum te distrezi tu, E! Pai, citesc o carte, ascult muzica, ies in parc cu voi.” Îi răspundeam. „Eh, asta nu e distracție. Eu ma refer la club. Oh, nu e genul meu de distracție!” Îi spuneam.
La club, inca de la 14 ani, Ana și-a făcut un anturaj.
Ana consuma etnobotanice.
„Nu sunt bune, copilul lui Dumnezeu! Îți prăjesc creierii! Se ard conexiunile alea din creierașul tău inca in dezvoltare.
Stai liniștită, E! E doar distracție.”
Ana avea aplecare spre ocult. Că orice copil își dorea să exploreze, să afle cat mai mult.
„Știi, mergem pe strada, in spatele Cosminei (prietena ei cea mai buna de atunci), și am auzit cum gândurile ei mi-au intrat prin ceafa.”
Spălăm vase și le-am scăpat în chiuvetă. Mâinile au început să-mi temure.
„Am auzit pur și simplu vocea Cosminei in capul meu.”
Ana incepe să lipsească de la școală. Are conflicte cu Alina, o colega de clasa. Alina este agresiva și o bate. Ana este șocată de ceea ce i s-a intamplat. Doamna dirigintă încearcă să o ajute. Ana are o relație bună cu diriga și are încredere în aceasta, totuși continua să lipsească de la școală.
Intr-o seara, târziu, in jur de ora 23:00, iese val-vârtej pe ușă. Ia un taxi. Iese de taxi fără să plătească. Părinții sunt chemați la poliție.
„Ce s-a intamplat, Ana? Oh, am auzit-o pe diriga și m-am grăbit să ajung la ea.” O auzise in capul ei.
Ana ajunge la Obregia.
Ana are diagnostic. Schizofrenie cu episoade psihotice.
Vocile o chinuiau pe Ana. Îngrozitor. A avut și episoade catatonice.
Ana se luptă în fiecare zi cu vocile. O terorizează, o fac sa planga, să urle.
Imi spune cum Osiris ii cere ajutorul.
„E, trebuie sa-l ajut! Il țin în lanțuri.” Suferă.
Plâng.
Mă doare realitatea.
„Știi, am o chitara in partea stângă și un triunghi in dreapta, mamaie încearcă sa-mi ia chitara.”
Cum sa răspund la asta, cum s-o ajut?
Citesc mult despre boala ei. Îi presez pe părinții ei sa o ducă mai des pentru reevaluare și s-o urmărească dacă-și ia tratamentul. E imperativ.
„E de la porcăriile pe care le fumează. Se preface, nu e nebuna.”
Mă simt fara putere. Mă simt martoră la un accident. Din cauza ratacirilor ei nu mai poate fi lasata singura. Viata ei se desfasoara intre casa si internarile in spital.
Episoadele psihotice ale Anei se repeta mult mai des. Din când în când o mai internează. Mult prea rar. Amon Ra o amenință. Ea nu se poate opune. Ea e o muritoare, iar el un zeu. Scrie pe o bucata de hârtie… i se supune. „Ei au facut-o!”

Ana are acum 23 de ani. Atât o să aibă pentru totdeauna.
Nu mai pot folosi verbul a fi pentru Ana.
Ana s-a sinucis.
Ana s-a aruncat in gol de la et 9. Ana a fugit de voci.
Ana e libera.
Afară a început să plouă. Să nu-ți pară rău, suflete! Eu o să te iubesc la fel. O sa-mi lipsească sărutările tale copilăroase și mângâierile tale pe fața mea.
Ne e dor de tine, Ana! Si ne doare rau. Să-i saluți pe Osiris și Isis, din partea mea. Știu cât te-ai luptat sa-l eliberezi.

Să ai liniște, suflet frământat!